Asociaţia ROENEF salută decizia Comisiei Europeane de a dubla rata de renovare a clădirilor în următorii zece ani, pentru a creşte eficienţa energetică a acestora şi a accelera tranziţia la neutralitate climatică.

Renovarea stocului de clădiri reprezintă o condiție prealabilă pentru atingerea oricăruia dintre obiectivele ecologice ale UE, clădirile fiind responsabile de consumul a 40% din energia primară și de 36% din emisiile de CO2. Cererea de energie a fondului imobiliar din UE trebuie redusă cu 80% până în 2050 pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale UE privind neutralitatea climatică și îndeplinirea angajamentelor Acordului de la Paris.

Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung prevede un buget necesar de cca. 13 miliarde euro pentru renovarea clădirilor până în 2030 în vederea respectării angajamentelor europene cu privire la rata de renovare, reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Renovarea energetică este recunoscută pe scară largă pentru a stimula crearea imediată de locuri de muncă, îmbunătățind în același timp sănătatea cetățenilor și făcând casele și clădirile noastre mai puțin dependente de energie, mai sănătoase şi cu impact pozitiv asupra mediului pe termen lung.

Investițiile în renovarea energetică a clădirilor pot demonstra un impact clar: fiecare milion de euro investit în renovarea energetică a clădirilor generează în medie 18 noi locuri de muncă.

“În acest context, România trebuie să-şi ajusteze viziunea strategică în privinţa priorităţilor de investiţii, atât din perspectiva redresării economice şi rezilienţei cât şi din perspectiva unei dezvoltări durabile. Renovarea energetică a clădirilor are cel mai mare potenţial de a genera creştere economică, noi locuri de muncă şi de a reducere semnificativ emisiile de CO2”, a menţionat dl. Mihai Moia, Director Excutiv ROENEF. „În contextul în care Ministerul Fondurilor Europene coordonează la nivel naţional procesul de elaborare a Planului Național de Redresare și Reziliență care urmează să fie prezentat Comisiei Europene în data de 15 octombrie 2020, ar trebui alocat un buget de circa 4 miliarde euro pentru investiţiile în renovarea energetică clădirilor, în contextul în care un procent de 37% din bugetul total trebuie alocat pentru proiecte cu impact pentru reducerea emisiilor de carbon, iar ponderea emisiilor de carbon generate de clădiri la nivelul UE reprezinte 36% (40% în România)”, a mai adăugat dl. Moia.

ROENEF, alături de alţi parteneri internaţionali, se află printre semnatarii scrisorii deschise adresate dlui. Vice-Presedinte Executiv Frans Timmermans, cu privire la importanţa Standardelor Minime de Performanța Energetică pentru implementarea cu succes a valului de renovare.

Textul scrisorii deschise:

Stimate domnule Vice-Presedinte Executiv Frans Timmermans,

Viitoarea comunicare strategică pe tema „valului de renovare” este crucială pentru a indeplini obiectivele Pactului Ecologic European și ale Planului de redresare al Uniunii Europene, întruât renovările energetice mai rapide și mai profunde reprezintă o necesitate pentru Europa neutră din punct de vedere climatic și o prioritate clară în materie de investiții pentru o redresare ecologică și echitabilă.

Vă contactăm pentru a sublinia importanța Standardelor Minime de Performanța Energetică pentru clădirile existente în cadrul legislativ al Uniunii Europene și pentru a reduce deficitul politicii Uniunii Europene în acest domeniu și pentru a asigura succesul valului de renovare.  Două studii recente realizate de RAP (2020) și Ce Delft (2020) arată că standardele minime de performanță energetică pot stimula volumul și profunzimea renovării și pot transforma în mod efectiv stocul de clădiri al Uniunii Europeane într-unul extrem de eficient din punct de vedere energetic, bazat pe surse regenerabile, inteligent și flexibil, în centrul unui sistem energetic descentralizat, element esențial pentru ca Uniunea Europeana să își îndeplinească obiectivele climatice și să își revina din criză.

Care sunt Standardele Minime de Performanță Energetică?

Standardele minime de performanță energetică impun clădirilor să îndeplinească un standard minim predefinit de performanță energetică, stabilit de exemplu în termeni de clasă energetică, care trebuie să fie atins până la o dată specificată sau la un anumit moment din ciclul de viață al clădirii (vânzare, cumpărare). Standardele pot deveni mai ambiţioase în timp, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene privind clima şi energia.

Care sunt beneficiile Standardelor Minime de Performanță Energetică?

Standardele minime de performanță energetică pot asigura renovarea clădirilor celor mai ineficiente energetic şi contribuie la punerea stocului de clădiri al UE pe o traiectorie către neutralitatea climatică.

Standardele minime de performanță energetică sunt deja utilizate în întreaga lume, inclusiv în mai multe țări ale Uniunii Europene precum Olanda, Franța și Belgia . Acestea reprezintă o soluție eficientă de politici care poate ajuta la depășirea barierelor semnificative care au grevat  renovarea energetică până în prezent, atunci când au fost introduse ca parte a unui cadru cuprinzător de politici de renovare. Aceste standarde semnalează tranziția și destinația întregului parc de clădiri și a clădirilor individuale, ceea ce ajută la alinierea cererii pentru lanțurile de aprovizionare, oferind un impuls pentru afaceri și inovaţie socială. De asemenea, pot direcționa utilizarea fondurilor către clădirile care au cea mai mare nevoie de renovare energetică, îmbunătățind eficacitatea, dispersia și absorbția programelor existente și noi. Dacă sunt făcute corect şi din timp, standardele permit pieței să se mobilizeze și să planifice în mod corespunzător transformarea.

 Standardele minime de performanță energetică trebuie acum incluse în legislația UE

Din toate aceste motive, la începutul acestui an, Comisia pentru Industrie a Parlamentului European a solicitat Comisiei să „dezvolte un cadru legislativ pentru introducerea standardelor minime de performanță energetică pentru clădirile existente, care sunt îmbunătăţite progresiv, în conformitate cu obiectivul 2050.

Orice set de măsuri care vizează triplarea ratei de renovare și atingerea unui stoc de clădiri extrem de eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat până în 2050 trebuie să includă standarde minime de performanță energetică pentru a avea succes. Prin urmare, ne așteptăm la Comisia Europeană să prezinte propuneri legislative în viitorul imediat pentru a introduce standarde minime de performanță energetică, utilizând finanțarea disponibilă și asistența tehnică pentru a sprijini introducerea acestora. Există diferite opțiuni pentru a face acest lucru la nivelul UE, de ex. prin consolidarea articolelor relevante din legislația existentă în domeniul energiei și clădirilor, propunerea de obiective progresive pentru întregul parc de clădiri sau stabilirea unei obligații pe baza rezultatelor .

Fiind o emblemă a Pactului Ecologic European si a Planului de Redresare al Uniunii Europene, ne așteptăm să vă asiguraţi că valul de renovare include un plan de acțiune cu noi măsuri, inclusiv standarde minime de performanță energetică, pentru a asigura îndeplinirea ambițiilor valului de renovare și pentru a oferi beneficii tangibile cetățeniilor UE.

Semnatarii scrisorii:

 

Textul integral al scrisorii in limba engleză îl găsiţi aici: Open letter to Timmermans on MEPS.